Arhiva etichetelor: CEREALE

Pretul cerealelor pe bursele europene si americane – 30-08-2013

 
(MATIF) Grau panificatie        scadent noiembrie 2013    187.25 EUR/t (-1.00 EUR)
(MATIF) Porumb                scadent noiembrie 2013    170.50 EUR/t (-4.25 EUR)
(MATIF) Rapita                scadent noiembrie 2013    381.25 EUR/t (-1.75 EUR)
(MATIF) Orz de bere            scadent noiembrie 2013    205.00 EUR/t (-1.25 EUR)
 
 
(BET) Grau panificatie             scadent septembrie 2013    44.600 HUF/t (+600 HUF)
(BET) Porumb furajer            scadent septembrie 2013    47.800 HUF/t (+1.800 HUF)
 
 
(CBOT) Grau panificatie         scadent septembrie 2013     6.43 USD/bushel (+0.03 USD)    181.57 EUR/t (+0.56 EUR) *
(CBOT) Porumb                scadent septembrie 2013    4.95 USD/bushel (-0.02 USD)    149.76 EUR/t (-0.61 EUR) *
 
* pretul in EUR are caracter informativ
 

Pretul cerealelor pe bursele europene si americane – 28-08-2013

 
(MATIF) Grau panificatie        scadent noiembrie 2013    189.25 EUR/t (-2.50 EUR)
(MATIF) Porumb                scadent noiembrie 2013    176.00 EUR/t (-1.25 EUR)
(MATIF) Rapita                scadent noiembrie 2013    387.75 EUR/t (-1.50 EUR)
(MATIF) Orz de bere            scadent noiembrie 2013    208.75 EUR/t (-1.75 EUR)
 
 
(BET) Grau panificatie             scadent septembrie 2013    45.000 HUF/t (=)
(BET) Porumb furajer            scadent septembrie 2013    49.000 HUF/t (=)
 
 
(CBOT) Grau panificatie         scadent septembrie 2013     6.46 USD/bushel (-0.05 USD)    182.42 EUR/t (-1.41 EUR) *
(CBOT) Porumb                scadent septembrie 2013    5.04 USD/bushel (+0.04 USD)    152.49 EUR/t (+1.21 EUR) *
 
* pretul in EUR are caracter informativ
 

Depozitarea corecta a cerealelor in magazii

In acest moment preturile cerealelor se afla intr-o continua scadere, fapt ce  determina un blocaj al acestei pieti. Majoritatea fermierilor, au vandut doar o parte din productiile obtinute in acest an agricol (pentru a-si putea plati o parte din datoria avuta catre distribuitorii de imputuri), asteptand o crestere a preturilor la un nivel satisfacator si normal, daca ne raportam la investitile facute.

Productiile scontate in primavara, nu s-au potrivit cu cele obtinute de multi fermieri, astfel ca in locul unor productii record, cum sau grabit sa anunte  autoritatile de la Bucuresti, magaziile arata putin mai diferit. 

Intarzierea semanatului a diminuat gradul de infratire, iar temperaturile caniculare din perioada infloritului a determinat avortarea multor flori si a dus la obtinerea unui spic doar pe jumatate plin. O alta problema a fost venirea ploilor din perioada recoltatului, care au crescut indicele de deformare si au scazut masa hectolitrica.

Pentru a prevenii o noua depreciere de calitate a marfurilor stocate dupa depozitare, trebuie sa se respecte urmatoarele:

spatiul de depozitare sa fie pregatit in prealabil, prin repararea constructiei, astuparea oricaror portite de intrare al agentilor patogenilor veniti din extereior;
dezinfectarea chimica a acestor spatii cu produsele omologate;
asigurarea conditilor de siguranta, in special impotriva incendilor (se cunoaste ca mai ales oleaginoasele se aprind cu usurinta);
introducerea marfii sa se faca libera de insecte si alti patogeni ce depreciaza calitatea (sunt foarte multi daunatori pe care ii putem aduce din camp impreuna cu recolta, ca gargarite, plosnite, molii, acarieni, nematozi s.a..);
depozitarea sa fie facuta in strat gros doar daca umiditatea este conform cu stasul specific fiecarei culturi in parte;
asigurarea unei ventilatii corespunzatoare;
verificarea umiditatii si calitatii periodic, pentru a evita unele probleme neprevazute;

Intrucat preturile sunt mici, cererea de cumparare aproape inexistenta, depozitarea corecta a recoltei, trebuie sa reprezinte principala preocupare din acest moment.

Ing. Cretu Florin Constantin
e-mail: florin_constantin_cretu@yahoo.com

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info/

STIRIFinanciar Paradoxul unui an cu recolta istorica. Romania nu are unde sa depoziteze 20 mil. de tone de cereale

Dupa dezastrul de anul trecut din agricultura, acum ne asteptam la o recolta bogata.
Porumbul inalt de-un stanjen si lanurile de grau ca aurul sunt semne ca am putea inregistra productii record, asa cum nu s-a mai intamplat din '95 incoace, spun asociatiile din domeniu care avanseaza si o cifra: peste 20 de milioane de tone de cereale.
Agricultorii se asteapta la o productie medie de 5 tone la hectar, fata de cele 900 de kilograme culese anul trecut, adica de peste 5 ori mai mult.
Si nu este un caz singular. Doar estimarile pe luna iunie arata ca la porumb vom avea o productie de peste 9 milioane de tone.
Linia de final se va trage insa luna viitoare, cand avem toate sansele sa inregistram un record pentru ultimii 7 ani: la 12 milioane de tone recoltate, spun patronatele.
Nici cei care au mizat pe grau nu au facut o alegere gresita.

900 de hectare de grau a cultivat in acest an Aurel Placinschi, unul dintre cei mai importanti producatori de cereale din zona Moldovei.
La final de recolta, fermierul are toate motivele sa se declare incantat de productie.
"Daca anul trecut am facut 4 tone, anul acesta suntem la 6 tone si chiar peste 6 tone la hectar", spune Aurel Placinschi.
Asta inseamna in total nu mai putin de 5400 de tone doar in cazul lui.
Toti agricultorii ar putea strange in total aproape 7 milioane de tone de grau.
Si sunt doar estimarile pentru luna trecuta, pentru ca odata trasa linia, am putea vorbi de o cantitate mult mai mare.
Pe de alta parte, productie mare inseamna insa un pret mic la vanzare.
Daca anul trecut pe vremea asta o tona de grau era 1000 de lei, acum a scazut cu 30%.
"Ne asteptam la un pret mai bun pe care sa-l ofere cei care achizitioneaza: morarii si cei de la panificatie", declara Valeriu Parlog, fermier.
Solutia ar fi depozitarea. Desi in teorie am avea suficient pentru cereale, silozurile apartin de fapt marilor industriasi, iar pretul cerut nu ii permite micului producator sa isi tina recolta.
Un lant al slabiciunilor din care el nu stie sa iasa si pe care oficialii nu sunt interesati sa il rupa.
"In sudul tarii se scutura graul pe camp, pentru ca taranii nu vor sa il vanda pe un pret de nimic, ca sa nu mai spunem ca nu au unde sa-l depoziteze", spune Tudor Dorobantu, vicepresedintele Agrostar.
O recolta buna poate insemna si crestere economica, daca nu repetam greselile din trecut.
"Marea noastra greseala este ca exportam materie prima: grau, porumb, etc. Noi ar fi trebuit sa exportam produsele finite pentru o crestere economica", explica Sorin Paslaru, de la Ziarul Financiar.
Pe de alta parte, un raport al unui grup bancar austriac prevede ca productia buna ar putea aduce un plus de 2,2% in economie.

Sursa: protv.ro