Arhiva autorului: Preţuri pieţe

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, că a depistat produse de protecția plantelor neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă.

Având în vedere că în perioada următoare se va deschide sezonul de tratamente fitosanitare la culturile agricole, Autoritatea Națională Fitosanitară a organizat echipe de control la depozite și unități fitofarmaceutice, de unde a prelevat probe și le-a transmis spre analiză către laboratoarele de profil, astfel încât toți deținătorii de terenuri să poată beneficia de produse omologate de cea mai bună calitate.

Prin urmare, din 47 de probe de erbicide analizate, 8 dintre acestea au fost neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă. Totodată, au mai fost depistate raticide, a căror substanță activă nu este omologată.

În urma acestor activități au fost aplicate sancțiuni conform art.31 din OG 4/1995 privind comercializarea și utilizarea pesticidelor.

De aceea, în situația în care producătorii agricoli intenționează să achiziționeze produse de protecția plantelor, aceștia sunt sfătuiți să se adreseze oficiilor fitosanitare în a căror rază își desfășoară activitatea, pentru a solicita toate informațiile necesare despre firma care urmează să furnizeze produsele solicitate.

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, că a depistat produse de protecția plantelor neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă.

Având în vedere că în perioada următoare se va deschide sezonul de tratamente fitosanitare la culturile agricole, Autoritatea Națională Fitosanitară a organizat echipe de control la depozite și unități fitofarmaceutice, de unde a prelevat probe și le-a transmis spre analiză către laboratoarele de profil, astfel încât toți deținătorii de terenuri să poată beneficia de produse omologate de cea mai bună calitate.

Prin urmare, din 47 de probe de erbicide analizate, 8 dintre acestea au fost neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă. Totodată, au mai fost depistate raticide, a căror substanță activă nu este omologată.

În urma acestor activități au fost aplicate sancțiuni conform art.31 din OG 4/1995 privind comercializarea și utilizarea pesticidelor.

De aceea, în situația în care producătorii agricoli intenționează să achiziționeze produse de protecția plantelor, aceștia sunt sfătuiți să se adreseze oficiilor fitosanitare în a căror rază își desfășoară activitatea, pentru a solicita toate informațiile necesare despre firma care urmează să furnizeze produsele solicitate.

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, că a depistat produse de protecția plantelor neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă.

Având în vedere că în perioada următoare se va deschide sezonul de tratamente fitosanitare la culturile agricole, Autoritatea Națională Fitosanitară a organizat echipe de control la depozite și unități fitofarmaceutice, de unde a prelevat probe și le-a transmis spre analiză către laboratoarele de profil, astfel încât toți deținătorii de terenuri să poată beneficia de produse omologate de cea mai bună calitate.

Prin urmare, din 47 de probe de erbicide analizate, 8 dintre acestea au fost neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă. Totodată, au mai fost depistate raticide, a căror substanță activă nu este omologată.

În urma acestor activități au fost aplicate sancțiuni conform art.31 din OG 4/1995 privind comercializarea și utilizarea pesticidelor.

De aceea, în situația în care producătorii agricoli intenționează să achiziționeze produse de protecția plantelor, aceștia sunt sfătuiți să se adreseze oficiilor fitosanitare în a căror rază își desfășoară activitatea, pentru a solicita toate informațiile necesare despre firma care urmează să furnizeze produsele solicitate.

COMUNICAT DE PRESĂ

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, că a depistat produse de protecția plantelor neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă.

Având în vedere că în perioada următoare se va deschide sezonul de tratamente fitosanitare la culturile agricole, Autoritatea Națională Fitosanitară a organizat echipe de control la depozite și unități fitofarmaceutice, de unde a prelevat probe și le-a transmis spre analiză către laboratoarele de profil, astfel încât toți deținătorii de terenuri să poată beneficia de produse omologate de cea mai bună calitate.

Prin urmare, din 47 de probe de erbicide analizate, 8 dintre acestea au fost neconforme din punctul de vedere al conținutului de substanță activă. Totodată, au mai fost depistate raticide, a căror substanță activă nu este omologată.

În urma acestor activități au fost aplicate sancțiuni conform art.31 din OG 4/1995 privind comercializarea și utilizarea pesticidelor.

De aceea, în situația în care producătorii agricoli intenționează să achiziționeze produse de protecția plantelor, aceștia sunt sfătuiți să se adreseze oficiilor fitosanitare în a căror rază își desfășoară activitatea, pentru a solicita toate informațiile necesare despre firma care urmează să furnizeze produsele solicitate.

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit în 22 februarie 2018, pe Karmenu VELLA, comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit. Alături de delegația comisarului european s-au aflat și oficiali ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Din partea MADR au fost prezenți secretarul de stat Alexandru Potor, Nicolae Dimulescu –Director General Președinte ANPA, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ai MADR.

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat pescuitul sustenabil în Marea Neagră – prioritățile pentru anul 2018, obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul pescuitului, aspectele privind sistemul de control al pescuitului, implementarea Planului de Acțiune pentru reformarea acestui sistem, implementarea FEPAM post 2020 – elemente de poziție ale României.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul Agriculturii a enumerat câteva din prioritățile țării noastre pentru anul 2018, printre acestea regăsindu-se și atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în activitățile comune de inspecție, control și supraveghere; continuarea misiunilor comune de inspecție și control România – Bulgaria; respectarea nivelului de cote alocate, pe specii; evaluarea stocurilor în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța; acțiuni permanente de inspecție, control și supraveghere.

De asemenea, ministrul Petre Daea a arătat că printre obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului se regăsesc modernizarea și creșterea capacității flotei de pescuit la Marea Neagră.  

Comisarul Vella a afirmat că una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura, în sensul că se importă 60% din peștele aflat pe piață, 32% provine din pescuit și doar 8% din acvacultură. În acest sens, s-a realizat un studiu de către experții europeni, privind alimentele care provin din mări și oceane pentru Europa, iar acest studiu a arătat că trebuie să avem mai puțin pește pescuit și mai mult din acvacultură. Astfel, comisarul și-a manifestat aprecierea față de poziția României privind dezvoltarea acvaculturii, ținând să reitereze sprijinul său. România consideră că pentru următoarea perioadă, acvacultura trebuie să beneficieze de fonduri consistente și de creșterea intensității sprijinului pentru acest tip de proiecte.

Problemele sensibile privind păsările ihtiofage (cormoranii) reprezintă o situație cu care se confruntă mai multe țări din UE, printre care și România. Comisarul European a precizat că există directiva habitate și păsări care protejează aceste animale, dar, in general, directivele permit derogări, astfel încât țările membre să poată revizui planurile lor de management pentru cormorani și astfel să se poată lua măsuri pentru a asigura viabilitatea fermelor piscicole din zonele respective. 

În cadrul întâlnirii au fost abordate și elemente de poziție ale României pentru sectorul de pescuit si acvacultură în ce privește cadrul financiar multianual post 2020. În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că solicităm asigurarea aceluiași nivel de finanțare acordat în actuala perioadă de programare, dorim creșterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene și simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică și financiară a acestora.

Comisarul ne-a asigurat că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru valorificarea oportunităților pe care Marea Neagră le oferă. Astfel, se dorește îmbunătățirea stocului, protejarea mediului și promovarea creșterii albastre - dezvoltarea durabilă a întregului sector marin şi maritim. În ceea ce privește calcanul, se lucrează la un plan multianual de management ce va viza toate țările riverane.  

Cu privire la implementarea unei agende comune maritime a Mării Negre, va avea loc la Burgas o întâlnire la care sunt convocați toți miniștrii din UE. Referitor la programul operațional, Comisarul a salutat progresele realizate de țara noastră și totodată îndeamnă la menținerea dinamicii acestui sector.

La finalul întâlnirii, Comisarul Vella a felicitat România pentru disponibilitatea de a găzdui cea de-a 42-a Sesiune Anuală a GFCM  în luna octombrie a anului 2018.

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit în 22 februarie 2018, pe Karmenu VELLA, comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit. Alături de delegația comisarului european s-au aflat și oficiali ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Din partea MADR au fost prezenți secretarul de stat Alexandru Potor, Nicolae Dimulescu –Director General Președinte ANPA, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ai MADR.

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat pescuitul sustenabil în Marea Neagră – prioritățile pentru anul 2018, obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul pescuitului, aspectele privind sistemul de control al pescuitului, implementarea Planului de Acțiune pentru reformarea acestui sistem, implementarea FEPAM post 2020 – elemente de poziție ale României.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul Agriculturii a enumerat câteva din prioritățile țării noastre pentru anul 2018, printre acestea regăsindu-se și atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în activitățile comune de inspecție, control și supraveghere; continuarea misiunilor comune de inspecție și control România – Bulgaria; respectarea nivelului de cote alocate, pe specii; evaluarea stocurilor în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța; acțiuni permanente de inspecție, control și supraveghere.

De asemenea, ministrul Petre Daea a arătat că printre obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului se regăsesc modernizarea și creșterea capacității flotei de pescuit la Marea Neagră.  

Comisarul Vella a afirmat că una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura, în sensul că se importă 60% din peștele aflat pe piață, 32% provine din pescuit și doar 8% din acvacultură. În acest sens, s-a realizat un studiu de către experții europeni, privind alimentele care provin din mări și oceane pentru Europa, iar acest studiu a arătat că trebuie să avem mai puțin pește pescuit și mai mult din acvacultură. Astfel, comisarul și-a manifestat aprecierea față de poziția României privind dezvoltarea acvaculturii, ținând să reitereze sprijinul său. România consideră că pentru următoarea perioadă, acvacultura trebuie să beneficieze de fonduri consistente și de creșterea intensității sprijinului pentru acest tip de proiecte.

Problemele sensibile privind păsările ihtiofage (cormoranii) reprezintă o situație cu care se confruntă mai multe țări din UE, printre care și România. Comisarul European a precizat că există directiva habitate și păsări care protejează aceste animale, dar, in general, directivele permit derogări, astfel încât țările membre să poată revizui planurile lor de management pentru cormorani și astfel să se poată lua măsuri pentru a asigura viabilitatea fermelor piscicole din zonele respective. 

În cadrul întâlnirii au fost abordate și elemente de poziție ale României pentru sectorul de pescuit si acvacultură în ce privește cadrul financiar multianual post 2020. În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că solicităm asigurarea aceluiași nivel de finanțare acordat în actuala perioadă de programare, dorim creșterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene și simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică și financiară a acestora.

Comisarul ne-a asigurat că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru valorificarea oportunităților pe care Marea Neagră le oferă. Astfel, se dorește îmbunătățirea stocului, protejarea mediului și promovarea creșterii albastre - dezvoltarea durabilă a întregului sector marin şi maritim. În ceea ce privește calcanul, se lucrează la un plan multianual de management ce va viza toate țările riverane.  

Cu privire la implementarea unei agende comune maritime a Mării Negre, va avea loc la Burgas o întâlnire la care sunt convocați toți miniștrii din UE. Referitor la programul operațional, Comisarul a salutat progresele realizate de țara noastră și totodată îndeamnă la menținerea dinamicii acestui sector.

La finalul întâlnirii, Comisarul Vella a felicitat România pentru disponibilitatea de a găzdui cea de-a 42-a Sesiune Anuală a GFCM  în luna octombrie a anului 2018.

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit în 22 februarie 2018, pe Karmenu VELLA, comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit. Alături de delegația comisarului european s-au aflat și oficiali ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Din partea MADR au fost prezenți secretarul de stat Alexandru Potor, Nicolae Dimulescu –Director General Președinte ANPA, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ai MADR.

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat pescuitul sustenabil în Marea Neagră – prioritățile pentru anul 2018, obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul pescuitului, aspectele privind sistemul de control al pescuitului, implementarea Planului de Acțiune pentru reformarea acestui sistem, implementarea FEPAM post 2020 – elemente de poziție ale României.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul Agriculturii a enumerat câteva din prioritățile țării noastre pentru anul 2018, printre acestea regăsindu-se și atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în activitățile comune de inspecție, control și supraveghere; continuarea misiunilor comune de inspecție și control România – Bulgaria; respectarea nivelului de cote alocate, pe specii; evaluarea stocurilor în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța; acțiuni permanente de inspecție, control și supraveghere.

De asemenea, ministrul Petre Daea a arătat că printre obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului se regăsesc modernizarea și creșterea capacității flotei de pescuit la Marea Neagră.  

Comisarul Vella a afirmat că una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura, în sensul că se importă 60% din peștele aflat pe piață, 32% provine din pescuit și doar 8% din acvacultură. În acest sens, s-a realizat un studiu de către experții europeni, privind alimentele care provin din mări și oceane pentru Europa, iar acest studiu a arătat că trebuie să avem mai puțin pește pescuit și mai mult din acvacultură. Astfel, comisarul și-a manifestat aprecierea față de poziția României privind dezvoltarea acvaculturii, ținând să reitereze sprijinul său. România consideră că pentru următoarea perioadă, acvacultura trebuie să beneficieze de fonduri consistente și de creșterea intensității sprijinului pentru acest tip de proiecte.

Problemele sensibile privind păsările ihtiofage (cormoranii) reprezintă o situație cu care se confruntă mai multe țări din UE, printre care și România. Comisarul European a precizat că există directiva habitate și păsări care protejează aceste animale, dar, in general, directivele permit derogări, astfel încât țările membre să poată revizui planurile lor de management pentru cormorani și astfel să se poată lua măsuri pentru a asigura viabilitatea fermelor piscicole din zonele respective. 

În cadrul întâlnirii au fost abordate și elemente de poziție ale României pentru sectorul de pescuit si acvacultură în ce privește cadrul financiar multianual post 2020. În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că solicităm asigurarea aceluiași nivel de finanțare acordat în actuala perioadă de programare, dorim creșterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene și simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică și financiară a acestora.

Comisarul ne-a asigurat că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru valorificarea oportunităților pe care Marea Neagră le oferă. Astfel, se dorește îmbunătățirea stocului, protejarea mediului și promovarea creșterii albastre - dezvoltarea durabilă a întregului sector marin şi maritim. În ceea ce privește calcanul, se lucrează la un plan multianual de management ce va viza toate țările riverane.  

Cu privire la implementarea unei agende comune maritime a Mării Negre, va avea loc la Burgas o întâlnire la care sunt convocați toți miniștrii din UE. Referitor la programul operațional, Comisarul a salutat progresele realizate de țara noastră și totodată îndeamnă la menținerea dinamicii acestui sector.

La finalul întâlnirii, Comisarul Vella a felicitat România pentru disponibilitatea de a găzdui cea de-a 42-a Sesiune Anuală a GFCM  în luna octombrie a anului 2018.

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Întâlnirea ministrului Agriculturii cu comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, l-a primit în 22 februarie 2018, pe Karmenu VELLA, comisarul european responsabil pentru Mediu, Afaceri Maritime și Pescuit. Alături de delegația comisarului european s-au aflat și oficiali ai Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Din partea MADR au fost prezenți secretarul de stat Alexandru Potor, Nicolae Dimulescu –Director General Președinte ANPA, precum și directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ai MADR.

Subiectele abordate în cadrul întâlnirii au vizat pescuitul sustenabil în Marea Neagră – prioritățile pentru anul 2018, obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul pescuitului, aspectele privind sistemul de control al pescuitului, implementarea Planului de Acțiune pentru reformarea acestui sistem, implementarea FEPAM post 2020 – elemente de poziție ale României.

Cu ocazia întâlnirii, ministrul Agriculturii a enumerat câteva din prioritățile țării noastre pentru anul 2018, printre acestea regăsindu-se și atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în activitățile comune de inspecție, control și supraveghere; continuarea misiunilor comune de inspecție și control România – Bulgaria; respectarea nivelului de cote alocate, pe specii; evaluarea stocurilor în colaborare cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța; acțiuni permanente de inspecție, control și supraveghere.

De asemenea, ministrul Petre Daea a arătat că printre obiectivele României pentru viitoarea Politică Comună în domeniul Pescuitului se regăsesc modernizarea și creșterea capacității flotei de pescuit la Marea Neagră.  

Comisarul Vella a afirmat că una dintre problemele deosebite cu care se confruntă Uniunea Europeană este acvacultura, în sensul că se importă 60% din peștele aflat pe piață, 32% provine din pescuit și doar 8% din acvacultură. În acest sens, s-a realizat un studiu de către experții europeni, privind alimentele care provin din mări și oceane pentru Europa, iar acest studiu a arătat că trebuie să avem mai puțin pește pescuit și mai mult din acvacultură. Astfel, comisarul și-a manifestat aprecierea față de poziția României privind dezvoltarea acvaculturii, ținând să reitereze sprijinul său. România consideră că pentru următoarea perioadă, acvacultura trebuie să beneficieze de fonduri consistente și de creșterea intensității sprijinului pentru acest tip de proiecte.

Problemele sensibile privind păsările ihtiofage (cormoranii) reprezintă o situație cu care se confruntă mai multe țări din UE, printre care și România. Comisarul European a precizat că există directiva habitate și păsări care protejează aceste animale, dar, in general, directivele permit derogări, astfel încât țările membre să poată revizui planurile lor de management pentru cormorani și astfel să se poată lua măsuri pentru a asigura viabilitatea fermelor piscicole din zonele respective. 

În cadrul întâlnirii au fost abordate și elemente de poziție ale României pentru sectorul de pescuit si acvacultură în ce privește cadrul financiar multianual post 2020. În acest context, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că solicităm asigurarea aceluiași nivel de finanțare acordat în actuala perioadă de programare, dorim creșterea valorii adăugate în sector prin utilizarea fondurilor europene și simplificarea procedurilor privind implementarea tehnică și financiară a acestora.

Comisarul ne-a asigurat că există deschidere din partea Comisiei Europene pentru valorificarea oportunităților pe care Marea Neagră le oferă. Astfel, se dorește îmbunătățirea stocului, protejarea mediului și promovarea creșterii albastre - dezvoltarea durabilă a întregului sector marin şi maritim. În ceea ce privește calcanul, se lucrează la un plan multianual de management ce va viza toate țările riverane.  

Cu privire la implementarea unei agende comune maritime a Mării Negre, va avea loc la Burgas o întâlnire la care sunt convocați toți miniștrii din UE. Referitor la programul operațional, Comisarul a salutat progresele realizate de țara noastră și totodată îndeamnă la menținerea dinamicii acestui sector.

La finalul întâlnirii, Comisarul Vella a felicitat România pentru disponibilitatea de a găzdui cea de-a 42-a Sesiune Anuală a GFCM  în luna octombrie a anului 2018.

COMUNICAT DE PRESĂ

În data de 25 ianuarie 2018, la Budapesta, a avut loc reuniunea Grupului de la Vișegrad (Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia) și Bulgaria, Croația, România și Slovenia, care a avut ca scop realizarea unui schimb de opinii privind unele aspecte financiare ale PAC după 2020 și obiectivele înaintate de Comisie prin Comunicarea sa privind viitorul sectorului alimentar și al agriculturii. La reuniune a participat domnul Phil Hogan, Comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, care a argumentat unele aspecte de interes pentru acest grup de state.

Din partea României a participat o delegație condusă de Alexandru Potor, secretar de stat responsabil de problematica afacerilor europene. În intervenția sa, reprezentantul României a subliniat necesitatea ca PAC să fie finanțată cel puțin la același nivel ca în prezent și a arătat importanța menținerii plăților directe fără co-finanțare națională pentru sprijinirea veniturilor fermierilor. Un pilon de dezvoltare rurală puternic va asigura continuarea modernizării și crearea locurilor de muncă, necesare pentru vitalitatea acestor zone. O filă de buget PAC distinctă trebuie alocată cercetării agricole.
România a mai susținut că măsuri ca plafonarea plăților directe și co-finanțarea din bugetele naționale vor afecta capacitatea PAC de a asigura un acces egal pe piața unică și la fondurile UE în domeniul agricol.
Pentru țara noastră este esențială continuarea SAPS și a plăților cuplate, precum și continuarea investițiilor în zonele rurale, care contribuie la creșterea gradului de ocupare și la reducerea disparităților între statele membre.
România are rezerve privind Planul strategic pentru schemele de plăți directe, deoarece elaborarea și aprobarea acestuia poate fi un proces îndelungat, punând în pericol efectuarea la timp a plăților și, nu în ultimul rând, să determine penalități substanțiale și o posibilă naționalizare a plăților directe.

Este de notat că au existat multe puncte comune asupra cărora statele participante și-au exprimat acordul, însă există și divergențe, aceasta dovedind faptul că negocierile se anunță a fi dificile pe anumite subiecte. În acest context, Slovenia a decis să nu semneze declarația comună din 25 ianuarie datorită faptului că nu este de acord cu convergența externă a plăților directe, nefiind în interesul fermierilor acestei țări, datorită faptului că plata directă pe ha în acest stat este peste media europeană.

Comisarul Hogan a apreciat că Planurile Strategice PAC reprezintă o oportunitate de adaptare a mecanismelor acestei politici la realitățile naționale ale fiecărui stat membru. De asemenea, a menționat că este dificil de discutat despre finanțarea PAC în contextul presiunilor mari asupra bugetului UE. Brexitul și noile provocări legate de securitate și migrație sunt aspecte care pot influența alocările pentru politicile tradiționale. Cea mai înțeleaptă decizie acum, în opinia sa, este să avem o politică bine construită și promovată, ușor de explicat fermierilor, pentru ca apoi să convingem cu obiective și argumente că PAC are nevoie de un buget consistent pe măsura obiectivelor și provocărilor cu care se confruntă.

Întâlnirea ministrului Petre Daea cu Excelența Sa, doamna Michele Ramis, Ambasadorul Republicii Franceze la București

Întâlnirea ministrului Petre Daea cu Excelența Sa, doamna Michele Ramis, Ambasadorul Republicii Franceze la București

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a primit-o astăzi, la sediul MADR pe doamna Michele Ramis, Ambasadorul Republicii Franceze la București. Doamna Ambasador a fost însoțită de doamna Marie-Luce Ghib, consilier agricol regional pentru România, Bulgaria și Serbia și domnul Michel Cywinski – Șef al misiunii economice.

În cadrul discuției cu Ambasadorul Republicii Franceze la București, subiectele principale abordate au vizat viitoarea Politică Agricolă Comună și pregătirea preluării Președinției Consiliului UE de către România în prima parte a anului 2019, cooperarea bilaterală precum și invitarea României, ca parte la Inițiativa lansată de Franța ”4 per 1000 pentru sol”.

Ministrul Daea a menționat importanța întâlnirii de astăzi, mai ales că Franța și România au interese comune. ”Suntem cu toții preocupați de securitatea alimentară, strategie de interes pentru țara noastră, dar și la nivel mondial. Asigurarea hranei trebuie asumată și abordată ca responsabilitate principală în contextul noilor provocări legate de schimbări climatice, a eforturilor de eradicare a foametei și combaterea bolilor la animale, care depășesc granițele statelor membre”, a subliniat ministrul.

Discuția de astăzi pregătește întâlnirea cu omologul francez, domnul Stephane Travert, stabilită pentru data de 13 februarie 2018. Ministrul român a atras atenția asupra contextului diferit și a noii conjuncturi față de care suntem obligați să gândim viitoarea Politică Agricolă Comună, pentru 27 state membre, dar și pericolul unor amenințări din afara granițelor UE legate de piață și de boli la animale și plante. 

În cuvântul său, ministrul Petre Daea s-a referit la asemănările dintre România și Franța în privința conceptelor de abordare și la legăturile strânse avute în domeniul agricol, de-a lungul vremii. Câteva elemente esențiale de interes comun, subliniate de ministrul Daea, au fost următoarele: atât România cât și Franța sunt pe primele locuri în UE la producția de cereale și la exportul acestora. România trebuie să dezvolte sectorul de zootehnie și să creeze valoare adăugată, asigurând în acest fel câștigul pentru fermieri. Referindu-se la bugetul PAC, ministrul a afirmat că o alocare consistentă și în viitor va asigura competitivitatea necesară îndeplinirii obiectivului asumat – asigurarea securității alimentare.

Schimbul de opinii privind Politica Agricolă Comună a dus la prelungirea întâlnirii și, răspunzând  interesului manifestat de Franța, Petre Daea a punctat și detaliat o parte a priorităților României, între acestea amintind menținerea celor doi piloni, menținerea plăților directe și continuarea convergenței acestora, fără diferențiere între statele membre, flexibilitate între piloni.

De asemenea, ministrul a subliniat că, în opinia sa, cofinanțarea nu este o soluție deoarece poate deforma “linia de start a fermierilor”. În ceea ce privește intenția de a avea planuri strategice inclusiv pentru pilonul 1, ministrul a opinat că aceasta trebuie cântărită cu atenție, deoarece presupune o activitate intensă de pregătire care poate duce la întârzieri ale plăților și chiar la efecte nedorite, inclusiv penalizări.       

Totodată, ministrul Petre Daea a afirmat că România nu susține plafonarea plăților. Altfel, se periclitează sursa de securitate alimentară și de contribuție economică a fermelor de dimensiune mare, esențiale agriculturii noastre.

O variantă de lucru ar putea fi regândirea plății redistributive pentru a stimula un progres mai rapid în gospodăriile rurale cu efect benefic asupra biodiversității și a ocupării mediului rural. Referindu-se la stimularea înlocuirii generațiilor de fermieri, ministrul a subliniat că tinerii trebuie atrași și menținuți în mediul rural, facilitându-le accesul la cumpărarea de teren agricol.

Progresul se realizează numai dacă acordăm atenția cuvenită cercetării, de aceea eu voi propune și susține ca, în viitoarea PAC, cercetarea să aibă o filă și o finanțare separată. Cunoscând valoarea cercetării agricole franceze am stabilit cu doamna Ambasador ca un reprezentant la nivel înalt al ASAS să mă însoțească la discuția cu omologul meu francez pentru a pune cât mai rapid în practică interesele comune din acest sector”, a mai precizat ministrul Agriculturii.

În contextul preluării președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, ministrul Agriculturii a dat asigurări că ne aflăm acum în etapa formării experților și într-un dialog permanent cu trio-ul format din Estonia, Bulgaria și Austria. Măsurile sunt necesare pentru ca toate problemele să fie preluate din mers și să fie gestionate eficient, în vederea asigurării unui flux continuu al activităților.

La rândul său, Ambasadorul Michele Ramis a afirmat că Franța este apropiată de obiectivele prezentate de România în domeniul agricol, accentuând ideea că viitoarea Politică Agricolă Comună va trebui să răspundă provocărilor legate de securitatea alimentară și de schimbările climatice, iar sectorul agricol va trebui să își întărească rezistența în fața diverselor crize.

La finalul întâlnirii, doamna Ambasador i-a adresat ministrului Petre Daea invitația la Salonul Internațional al Agriculturii de la Paris, în data de 23 februarie 2018, prilej cu care se pot continua dezbaterile inițiate în 13 februarie 2018.